<\/p>\n

Opozi\u021bia este principalul instrument juridic la care titularii m\u0103rcilor anterioare apeleaz\u0103 pentru a stopa \u00eenregistrarea unor m\u0103rci similare ulterioare. Pentru a fi admis\u0103 o opozi\u021bie \u0219i a avea drept consecin\u021b\u0103 respingerea unei m\u0103rci ulterioare, este necear\u0103 \u00eendeplinirea unor condi\u021bii cumulative descrise de art. 6 din Legea 84\/1998 privind m\u0103rcile \u0219i indica\u021biile geografice:<\/p>\n

Art. 6<\/p>\n

(1)\u00cen afara motivelor prev\u0103zute la art. 5 alin. (1), o marc\u0103 este refuzat\u0103 la \u00eenregistrare sau, dup\u0103 caz, este susceptibil\u0103 a fi anulat\u0103 pentru urm\u0103toarele motive relative:<\/p>\n

a)dac\u0103 este identic\u0103 cu o marc\u0103 anterioar\u0103, iar produsele \u015fi serviciile<\/u> pentru care marca este solicitat\u0103 sau a fost \u00eenregistrat\u0103 sunt identice<\/u> cu cele pentru care marca anterioar\u0103 este protejat\u0103;<\/p>\n

b)dac\u0103, din motive de identitate sau de similitudine \u00een raport cu marca anterioar\u0103<\/u> \u015fi din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor<\/u> pe care cele dou\u0103 m\u0103rci le desemneaz\u0103, se poate crea, \u00een percep\u0163ia publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioar\u0103.<\/p>\n

Dupa cum se poate observa, nu este suficient ca denumirile m\u0103rcilor \u00een discu\u021bie s\u0103 fie similare ci, trebuie s\u0103 existe cel pu\u021bin similaritate \u0219i la nivelul claselor de protec\u021bie (produsele \u0219i serviciile) protejate de m\u0103rci.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te similaritatea denumirilor, aceasta trebuie apreciat\u0103 prin prisma celor 3 dimensiuni de analiz\u0103: vizual\u0103, fonetic\u0103 \u0219i conceptual\u0103.<\/p>\n

Analiza vizual\u0103<\/strong> are \u00een prim-plan felul \u00een care consumatorul percepe marca la prima vedere. Unul dintre factorii decisivi \u00een aprecierea similarit\u0103\u021bii vizuale dintre dou\u0103 m\u0103rci este tipul acestora (m\u0103rci exclusiv verbale sau combinate ce au \u00een componen\u021b\u0103 \u0219i un logo). Astfel, \u00een analiza similarit\u0103\u021bii vizuale a dou\u0103 m\u0103rcii, situa\u021biile pot fi diferite dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

\n
1. a) Analiza m\u0103rcilor exclusiv verbale<\/li>\n<\/ol>\n

   MISAKO<\/strong> vs. GREEN BY MISAKO<\/strong><\/p>\n

   \u00cen primul caz, la momentul analiz\u0103rii din punct de vedere vizual a m\u0103rcilor \u00een discu\u021bie, dat fiind faptul c\u0103 marca ulterioar\u0103 (GREEN BY MISAKO) nu are nicio reprezentare grafic\u0103 \u0219i con\u021bine \u00een integralitate denumirea m\u0103rcii anterioare \u201cMISAKO\u201d, ar putea fi considerat\u0103 similar\u0103 din punct de vedere vizual.<\/p>\n

   \n
   1. b) Analiza m\u0103rcilor combinate<\/li>\n<\/ol>\n

      <\/a><\/p>\n

      \u00cen al doilea caz, poate fi observat impactul pe care \u00eel poate avea un logo \u00een analiza comparativ\u0103 a dou\u0103 m\u0103rci. \u00cen decizia T-162\/08, s-a constatat faptul c\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te analiza vizual\u0103 a m\u0103rcilor de mai sus, elementul \u201cMISAKO\u201d din marca \u201cGREEN BY MISAKO\u201d, are un rol secundar, neglijabil, inten\u021bia clar\u0103 a solicitantului fiind de a proteja elementul verbal principal \u201cGREEN\u201d, care a fost stilizat cu un font considerabil mai mare. \u00cen acest sens, s-a considerat c\u0103 m\u0103rcile \u00een discu\u021bie sunt diferite \u0219i pot coexista.<\/p>\n

       <\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Analiza fonetic\u0103<\/strong> vizeaz\u0103 compararea m\u0103rcilor sub aspectul num\u0103rului de cuvinte\/silabe, dispunerea acestora \u0219i accentul lor specific. Prin urmare, la momentul aprecierii similarit\u0103\u021bii fonetice dintre dou\u0103 m\u0103rci, se va avea \u00een vedere exclusiv felul \u00een care acestea se pronun\u021b\u0103.<\/p>\n

      Spre exemplu, \u00een urm\u0103torul caz, de\u0219i m\u0103rcile \u00een discu\u021bie erau diferite din punct de vedere vizual, acestea au fost considerate identice din punct de vedere fonetic (decizia R 166\/2010-1):<\/p>\n

      <\/a><\/p>\n

       <\/p>\n

      Marca \u201cfor us\u201d a fost depus\u0103 spre \u00eenregistrare la nivel european, unde majoritatea publicului este cunosc\u0103tor de limba englez\u0103. Pe cale de consecin\u021b\u0103, dat\u0103 fiind pronun\u021bia din englez\u0103 a cifrei 4 (four), m\u0103rcile vor fi similare sub acest aspect.<\/p>\n

       <\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Analiza conceptual\u0103<\/strong> vizeaz\u0103 mesajul transmis de m\u0103rcile \u00een discu\u021bie, conceptul evocat prin citirea acestora. La momentul efectu\u0103rii analizei conceptuale, prevaleaz\u0103 ideea transmis\u0103 de marca \u00een sine.<\/p>\n

      \u00cen exemplul urm\u0103tor, m\u0103rcile \u00een discu\u021bie sunt diferite din punct de vedere vizual \u0219i fonetic, \u00eens\u0103, sub aspect conceptual, acestea sunt similare:<\/p>\n

      <\/a><\/p>\n

       <\/p>\n

      M\u0103rcile au \u00een componen\u021b\u0103 termenii \u201cbaby\u201d respectiv \u201ckids\u201d, care evoca \u00een mod similar aceea\u0219i idee, copil\u0103ria. Dat fiind faptul c\u0103 acestea debuteaz\u0103 \u0219i prin aceea\u0219i particul\u0103, Mc, m\u0103rcile sunt considerate similare din punct de vedere conceptual (T-466\/09).<\/p>\n

       <\/p>\n

      Astfel cum am ar\u0103tat mai sus, pentru a complini toate cerin\u021bele admiterii unei opozi\u021bii, titularul m\u0103rcii anterioare nu trebuie doar s\u0103 dovedeasc\u0103 similaritatea denumirilor la nivelul celor 3 dimensiuni (vizual\u0103, fonetic\u0103 \u0219i conceptual\u0103) ci, trebuie s\u0103 arate \u0219i un grad minim de similaritate a produselor \u0219i\/sau serviciilor, aceasta fiind o condi\u021bie cumulativ\u0103.<\/p>\n

      De exemplu, chiar \u00een m\u0103sura \u00een care se va ar\u0103ta c\u0103 dou\u0103 m\u0103rci sunt similare din punct de vedere vizual, fonetic \u0219i conceptual dar nu exist\u0103 similaritate a produselor, opozi\u021bia va fi respins\u0103. \u00cen situa\u021bia \u00een care este depus\u0103 spre \u00eenregistrare marca \u201caaba\u201d pentru clasa 34 (produse din tutun) \u0219i la \u00eenregistrarea acesteia formuleaz\u0103 opozi\u021bie marca identic\u0103 \u201caaba\u201d protejat\u0103 pentru clasa 20 (mobil\u0103 pentru buc\u0103t\u0103rie), \u00een ciuda faptului c\u0103 m\u0103rcile sunt identice \u00een propor\u021bie de 100%, opozi\u021bia va fi respins\u0103, date fiind produsele extrem de diferite \u0219i inexisten\u021ba riscului de confuzie.<\/p>\n

       <\/p>\n

      O alt\u0103 serie de factori de care trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 cont la momentul aprecierii riscului de confuzie dintre m\u0103rci este publicul relevant \u0219i gradul de aten\u021bie al acestuia. Ace\u0219tia sunt foarte importan\u021bi \u00eentruc\u00e2t, cu ajutorul lor, poate fi stabilit c\u0103rui consumator final \u00eei este adresat\u0103 marca precum \u0219i aten\u021bia lui c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu m\u0103rcile \u00een discu\u021bie. Spre exemplu, lemnul ca materie prim\u0103 este destinat uzului industrial, \u00een timp ce produsele din lemn sunt adresate consumatorului final. Publicul este diferit iar produsele, de asemenea, sunt diferite. Gradul de aten\u021bie al publicului difer\u0103 \u00een func\u021bie de produsele c\u0103rora le este aplicat\u0103 marca. Ca exemplu, consumatorul nu este la fel de atent atunci c\u00e2nd achizi\u021bioneaz\u0103 o revist\u0103 (un bun cotidian a c\u0103rui cump\u0103rare nu dureaz\u0103 mai mult de 30 de secunde) prin compara\u021bie cu un autoturism (un bun achizi\u021bionat spre a fi folosit o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, al c\u0103rui pre\u021b este de asemenea unul foarte ridicat).<\/p>\n

      Foarte multe dintre opozi\u021biile formulate la \u00eenregistrarea m\u0103rcilor sunt respinse din cauza lipsei de expertiz\u0103 a celor care le formuleaz\u0103. Compararea a dou\u0103 m\u0103rci sub aspectele precizate mai sus \u0219i stabilirea \u00een concret a existen\u021bei\/inexisten\u021bei riscului de confuzie, necesit\u0103 o experien\u021b\u0103 relevant\u0103 \u00een domeniul propriet\u0103\u021bii industriale, motiv pentru care este recomandat\u0103 \u00een prealabil consultarea unui consilier \u00een proprietate industrial\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Opozi\u021bia este principalul instrument juridic la care titularii m\u0103rcilor anterioare apeleaz\u0103 pentru a stopa \u00eenregistrarea unor m\u0103rci similare ulterioare. Pentru a fi admis\u0103 o opozi\u021bie \u0219i a avea drept consecin\u021b\u0103 respingerea unei m\u0103rci ulterioare, este necear\u0103 \u00eendeplinirea unor condi\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4285,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[2],"tags":[265,266,173,267,268,269,270],"yoast_head":"\n