Formularea unei actiuni la Curtea de Justitie a Uniunii Europene \u2013 Aspecte particulare ale contenciosului privind drepturile de proprietate intelectuala<\/p>\n
De la crearea sa, in 1952, misiunea Curtii de Justitie a Uniunii Europene este de a garanta \u201erespectarea legii in interpretarea si aplicarea” tratatelor.<\/p>\n
In cadrul acestei misiuni, Curtea de Justitie a Uniunii Europene:<\/p>\n
Astfel, aceasta reprezinta autoritatea judiciara a Uniunii Europene si, in colaborare cu instantele din statele membre, asigura aplicarea si interpretarea uniforma a dreptului Uniunii.
\nCurtea de Justitie a Uniunii Europene, al carei sediu este la Luxemburg, este compusa din trei instante: Curtea de Justitie, Tribunalul (creat in 1988) si Tribunalul Functiei Publice (creat in 2004). De la crearea acestora, au fost pronuntate de catre cele trei instante aproximativ 28 000 de hotarari.<\/p>\n
Mai multe informatii privind rolul Curtii, impreuna cu procedura ce trebuie urmata pentru ca o actiune sa poata fi considerata admisibila si solutionata de catre aceasta instanta europeana sunt disponibile pe site-ul oficial al CJUE (http:\/\/curia.europa.eu\/jcms\/jcms\/j_6\/<\/a>) , fiind astfel la indemana oricarui cetatean european interesat.<\/p>\n Ceea ce vrem insa sa prezentam in cuprinsul prezentului articol sunt informatiile dobandite din practica si din contactul direct avut cu reprezentantii CJUE.<\/p>\n Inca din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au avut acces la instanta europeana, insa nu toti au profitat de sansa ce li s-a oferit. Motivele acestei reticente sunt in general de ordin financiar, multi insa temandu-se de o procedura prea complicata si prea indelungata.<\/p>\n Realitatea este insa una diferita, CJUE luand toate masurile necesare pentru ca toti cetatenii Uniunii Europene sa aiba un acces liber si gratuit la aceasta instanta.<\/p>\n Site-ul CJUE cuprinde texte privind procedura ce trebuie urmata pentru promovarea cu succes a actiunii dorite (extrase din tratate, Statutul Curtii\/al Tribunalelor, Regulamente de procedura, Recomandari in atentia instantelor nationale, etc.), Decizii ale Curtii de Justitie, precum si alte informatii utile (ex.: indrumari pentru sustinerea pledoariilor, formular de cerere de asistenta judiciara. etc.)<\/p>\n In cazul promovarii unei actiuni \u201ediscutia\u201d initiala se va purta cu Grefa Curtii care va verifica admisibilitatea prealabila a cererii. Cererea dumneavoastra va fi receptioanata de un grefier, acesta fiind raspunzator de tinerea registrului instantei europene si a dosarelor cauzelor aflate pe rolul acestuia, de primirea, trasmiterea, comunicarea si conservarea inscrisurilor, de corespondenta cu partile si tertii refertioare la cauzele pendinte.<\/p>\n In cazul in care cererea dumneavoastra nu este conforma regulilor de procedura, Grefa Curtii va va trimite o lista concreta a dispozitiilor incalcate, precum si perioada acordata in vederea indreptarii neregularitatilor.<\/p>\n Pentru a scurta procedura cat mai mult si pentru a va asigura ca indreptarea va fi corecta si completa puteti lua legatura telefonic cu grefierul ce se ocupa de cauza dumneavoastra. Acesta va va putea oferi informatii suplimentare si va putea indruma in ceea ce priveste indreptarea neregularitatilor.<\/p>\n O alta mentiune care va poate ajuta in ceea ce priveste scurtarea duratei procedurilor preliminare este alegerea corecta a limbii de procedura.<\/p>\n Conform Regulamentului de Procedura al Curtii de Justitie, limbile de procedura sunt bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, olandeza, maghiara, malteza, polona, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza.<\/p>\n Conform art. 37 din Regulamentul de Procedura al Curtii de Justitie, limba de procedura este aleasa de reclamant, cu exceptia urmatoarelor prevederi:<\/p>\n in cazul in care paratul este un stat membru, limba de procedura este limba oficiala a statului respectiv; in cazul in care statul respectiv are mai multe limbi oficiale, reclamantul are posibilitatea de a alege una dintre acestea;<\/em><\/p>\n la cererea comuna a partilor, poate fi autorizata folosirea, totala sau partiala, a unei limbi dintre cele mentionate la articolul 36;<\/em><\/p>\n la cererea uneia dintre parti si dupa ascultarea celeilalte parti si a avocatului general, prin derogare de la prevederile literelor (a) si (b), poate fi autorizata folosirea totala sau partiala ca limba de procedura a unei alte limbi dintre cele mentionate la articolul 36; aceasta cerere nu poate fi formulata de o institutie a Uniunii Europene.<\/em><\/p>\n In cazul in care limba aleasa de catre reclamant nu poate fi admisa, se va dispune traducerea actelor deja formulate, aspect ce poate tergiversa o procedura.<\/p>\n In cazul contenciosului privind drepturile de proprietate intelectuala din cadrul Tribunalului (acesta fiind competent ca prima instanta), alegerea limbii de procedura comporta unele particularitati.<\/span><\/p>\n Trebuie mentionat faptul ca, in conformitate cu art. 130 din Regulamentul de procedura al Tribunalului, acest din urma contencios cuprinde actiunile introduse impotriva Oficiului pentru Armonizare in cadrul Pietei Interne (marci, desene si modele industriale) (in continuare denumit \u201eOficiul\u201d) si impotriva Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante, si care au ca obiect aplicarea normelor privitoare la regimul proprietatii intelectuale.<\/p>\n Astfel, conform art. 131 alin. (2) din acelasi Regulament, limba in care este redactata cererea impotriva Oficiului devine limba de procedura daca reclamantul a fost singura parte in cadrul procedurii aflate pe rolul camerei de recurs sau daca nicio alta parte din cadrul acestei proceduri nu se opune intr-un termen stabilit in acest scop de c\u0103tre grefier dupa depunerea cererii.<\/p>\n Odata ce actiunea este considerata admisibila, cererea va fi repartizata unei camere din cadrul istantei, iar, in functie de natura actiunii, vor urma procedurile de comunicare a actelor intre parti prin intermediul instantei.<\/p>\n In cazurile de proprietate intelectuala, grefierul va informa despre depunerea cererii atat partile, cat si Oficiului, care va avea obligatia ca imediat dupa comunicare sa transmita Tribunalului dosarul procedurii care s-a aflat pe rolul camerei de recurs. Partile din cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, altele decat reclamantul, pot participa in calitate de intervenienti la procedura aflata pe rolul Tribunalului prin formularea unui raspuns la cerere, cu respectare conditiilor de forma si a termenelor prevazute in acest sens.<\/p>\n Indiferent de calitatea avuta in cadrul dosarelor aflate pe rolul instantelor europene, in ceea ce priveste procedura de comunicare a partilor cu instantele europene, cea mai indicata metoda este sistemul electronic e-Curia.<\/p>\n E-Curia este o aplicatie informatica care permite depunerea \u015fi comunicarea de acte de procedura pe cale electronica, precum si consultarea acestora.\u00a0Accesul la e-Curia este gratuit.<\/p>\n \u00a0E-Curia este comuna celor trei instante care compun Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Deschiderea unui cont de acces de catre grefa uneia dintre aceste instante este valabila \u015fi pentru grefele celorlalte doua instante.<\/p>\n Fara a aduce atingere respectarii dispozitiilor articolului 19 din Protocolul privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene \u015fi a celor referitoare la admisibilitatea actiunilor, agentii \u015fi avocatii care au dreptul sa i\u015fi exercite profesia in fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European pot solicita deschiderea unui cont care confera acces la toate functionalitatile e-Curia. Dupa deschiderea contului respectiv, ei pot utiliza e-Curia in toate cauzele in care sunt desemnati in calitate de reprezentanti.<\/p>\n \u00a0\u00a0E-Curia permite reprezentantilor sa efectueze depunerea de acte de procedura (insotite de eventualele lor anexe) pe cale electronica, fara sa fie necesara confirmarea acestei depuneri printr-o trimitere po\u015ftala. In principiu, depunerea unui act de procedura prin e-Curia presupune ca reprezentantul va efectua depunerile ulterioare in aceea\u015fi cauza pe aceea\u015fi cale. Cu toate acestea, depunerea unui act de procedura prin e-Curia in cadrul unei cauze nu impiedica depunerea ulterioara a unui inscris sau mijloc material de proba in cadrul aceleia\u015fi cauze printr-un alt mod de transmitere prevazut de normele procedurale aplicabile, daca natura inscrisului sau mijlocului de proba respectiv impune aceasta.<\/p>\n Solicitarea pentru obtinerea unui cont trebuie sa aiba atasata o copie a cartii de identitate sau a pasaportului reprezentantului, precum si o copie a unui document de legitimare (document care atesta capacitatea acestuia de a reprezenta o institutie sau un stat membru sau abilitarea de a pleda in fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European).<\/p>\n Curtea de Justitie a Uniunii Europene a incercat astfel sa devin mai accesibila justitiabililor, eliminand taxele postale si timpul necesar transmiterii documentelor prin intermediul caile traditionale.<\/p>\n Accesul la e-Curia este cu atat mai util in cadrul dosarelor de proprietate intelectuala, deoarece partile vor la avea la dispozitie acelasi sistem de comunicare precum cel utilizat de catre Oficiu, eliminandu-se orice inegalitate dintre parti.<\/p>\n \n Formularea unei actiuni la Curtea de Justitie a Uniunii Europene \u2013 Aspecte particulare ale contenciosului privind drepturile de proprietate intelectuala De la crearea sa, in 1952, misiunea Curtii de Justitie a Uniunii Europene este de a garanta \u201erespectarea legii in […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4285,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[2],"tags":[159,160,161,162],"yoast_head":"\nAv. Andreea \u021aig\u0103u<\/a><\/h5>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"